Loading
ro ru en




TRM
Comunicate
Loading
15 Noiembrie 2016 | 10:33
Apel la voinţă politică pentru buna funcţionare a radiodifuzorului public
Preşedinta IPNA Compania „Teleradio-Moldova”, Olga Bordeianu, a participat, alături de alţi peste 100 de delegaţi din 19 ţări din Europa Centrală şi de Est, la Conferinţa Internaţională Serviciul public al audiovizualului şi Democraţia, care a avut loc săptămâna trecută la Praga, Republica Cehă. Reuniunea a fost gazduită de Parlamentul Ceh şi a fost organizată de Consiliul Europei, Uniunea Europeana de Radiodifuziune (UER) şi Televiziunea Cehă.
Discuţiile despre necesitatea de a asigura independenţa şi durabilitatea radiodifuzorilor publici în faţa a numeroase provocări au reunit reprezentanţi ai serviciilor publice de radiodifuziune, parlamentari, autorităţi în reglementarea audiovizualului, diplomaţi, oameni de ştiinţă şi experţi dintr-o serie de organizaţii, precum UER, Consiliul Europei, Comisia de la Veneţia, OSCE şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, ş. a.

În deschiderea dezbaterilor, Preşedintele UER Jean-Paul Philippot a vorbit despre rolul important pe care îl au instituţiile audiovizuale publice în menţinerea şi consolidarea democraţiei. Din acest motiv, Jean-Paul Philippot a accentuat că radiodifuzorii publici au nevoie atât de recunoaşterea unor standarde clare, cât şi de independenţă editorială şi financiară. “Pentru a-şi îndeplini rolul de a contribui la o societate democratică şi la o dezbatere care să respecte pluralismul, radiodifuzorii publici trebuie să poată funcţiona într-un cadru sustenabil, legal şi financiar, cadru care să nu poată fi pus sub semnul întrebării de fiecare dată, când se schimbă la guvernare partidele în diverse ţări”, a menţionat oficialul în discursul său.

La rândul său, Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a transmis un mesaj în care afirmă determinarea instituţiei ce o reprezintă în a lua măsuri care să asigure independenţa instituţiilor audiovizuale publice. În discursul său s-a referit la influenţa politică, libertatea discursului, politica editorială, rolul special al serviciilor media publice în democraţie, dar şi la rolul Uniunii Europene în promovarea pluralismului. „Radiodifuzorul public are un rol important în societăţile democratice. Suntem martorii apariţiei unui număr impunător de surse de informare, cu un spectru şi rază mare de diseminare, dar care nu pot fi considerate competitive pe piaţa mediatică. În acest context, rolul radiodifuzorilor publici devine mai important ca oricând, oricât de paradoxal nu ar părea. La moment, radiodifuzorii publici rămân a fi cele mai veritabile şi obiective surse de informare pentru cetăţenii europeni. Iar serviciile publice de radiodifuziune continuă a fi responsabile în faţa publicului”.

Participanţii la conferinţă au solicitat parlamentele să găsească “voinţă politică” pentru a proteja radiodifuzorul public şi de a-şi folosi influenţa pentru a pune în aplicare instrumentele internaţionale existente care protejează libertatea mass-media. Radiodifuzorul public este piatra de temelie a unei societăţi democratice, iar libertatea mass-media a fost compromisă în unele ţări din Europa. Independenţa instituţională şi editorială este esenţială pentru funcţionarea radiodifuzorului public, căci activează întotdeauna în interesul publicului său.

 Libertatea mass-media nu poate fi garantată fără o finanţare corespunzătoare şi multe ţări duc lipsă de fonduri stabile sau posedă sisteme de colectare învechite. Participaţii au convenit că guvernele trebuie să garanteze o finanţare durabilă şi corespunzătoare a radiodifuzorului public, colectată în mod ideal printr-o taxă de licenţă, astfel încât radiodifuzorul să rămână responsabil în faţa cetăţenilor, dar nu a parlamentarilor. În aceaşi ordine de idei a fost şi discursul Directorului General al UER Ingrid Deltenre, care a declarat că: “Serviciul public al audiovizualului este o oglindă a societăţii, a democraţiei şi a instituţiilor sale democratice. Este datoria radiodifuzorului public de a asigura ca societatea să înţeleagă rolul şi impactul pe care îl are în toate aspectele vieţii comunităţii”.

Gestionarea independentă a radiodifuzorului public este o altă condiţie esenţială. Membrii consiliilor de supraveghere ar trebui să aibă un mandat care nu se modifică în funcţie de cine este la putere, dar trebuie să fie capabili să-şi exercite atribuţiile fără imixtiune politică.

În cadrul reuniunii a fost analizat şi modul în care radiodifuzorul public poate combate discursul de incitare la ură – fie prin evitarea difuzării, fie prin implementarea măsurilor de contextualizare şi demonstrare a nocivităţii. Rolul radiodifuzorului public este de a promova incluziunea şi coeziunea socială şi de a asigura o diversitate de opinii şi o cultură a toleranţei.

Participanţii la conferinţă au adoptat un set de concluzii şi recomandări, care va fi distribuit pe scară largă, inclusiv colocviului anual al Comisiei Europene privind pluralismul mass-media şi democraţia, ce va avea loc în această săptămână. Concluziile au inclus o serie de aspecte ale activităţii radiodifuzorilor publici, accentuând faptul că discuţiile despre finanţarea radiodifuzorului public trebui să ia în considerare întotdeauna misiunea acestuia în faţa societăţii, iar legile privind instituţiile audiovizuale publice ar trebui adoptate sau revizuite numai după discuţii ample publice care implică obligatoriu participarea radiodifuzorului public. Pentru a se evita slăbirea excesivă a rolului şi finanţării radiodifuzorului public cu scopul de a favoriza interesele politicienilor legate cu radiodifuzorii privaţi, ar trebui să se garanteze transparenţa proprietăţii tuturor mijloacelor de informare. Totodată, şi dezvoltarea unor mecanisme de autoreglementare va consolida capacitatea de reacţie a radiodifuzorului public, va spori responsabilitatea faţă de cetăţeni şi va creşte încrederea publicului. Standardele internaţionale şi documentele juridice ar trebui să extindă misiunea serviciilor audiovizuale publice şi să includă producerea şi difuzarea de noi forme de conţinut, în special alte servicii furnizate prin intermediul platformelor digitale de bază ne-lineare.

Printre recomandări au fost menţionate mecanismele internaţionale existente, care ar trebui consolidate prin posibilitatea instituirii unui organ specializat în supravegherea implementării legislaţiei în domeniul mass-media. Şi ar trebui avută în vedere elaborarea de noi instrumente în lumina noilor evoluţii şi lacunelor existente. Iar în cazul în care serviciul public de radio şi televiziune sunt entităţi separate, acestea ar trebui să se sprijine şi să se promoveze reciproc.

Totodată, au fost adoptate trei declaraţii cu privire la situaţia îngrijorătoare a libertăţii mass-media în Turcia şi situaţia finanţării radiodifuzorului public din România şi Bosnia şi Herţegovina. Participanţii la conferinţă: parlamentari, profesionişti media, autorităţi de reglementare a audiovizualului, experţi legali şi alţi participanţi la reuniune au făcut apel la autorităţile din România şi Bosnia şi Herţegovina să asigure finanţarea stabilă şi adecvată pentru serviciile publice de radio şi televiziune, să asigure independenţa faţă de interferenţele mediului politic, pentru a permite serviciului public de media să îşi îndeplinească rolul important pe care îl are în cadrul societăţii şi să sprijine procesul de reformă. În cazul României, poziţia participanţilor a fost exprimată pe fondul recentei adoptări de către Parlamentul României a unei legi controversate care prevede eliminarea a 102 taxe, printre care şi taxa radio-tv.

Experienţa radiodifuzorilor publici europeni prezenţi la reuniune, poate fi folosită de instituţia publică a audiovizualui din Republica Moldova, prin preluarea celor mai bune practici în finanţarea corespunzătoare din diverse surse, fie taxa de licenţă sau cotă din PNB, în promovarea diversităţii culturale, valorilor, patrimoniului societăţii. Şi nu în ultimul rând pentru a evita greşelile şi eşecurile făcute de radiodifuzorii publici cu o durată mai lungă de activitate.
 
Serviciul comunicare şi relaţii internaţionale,
Compania ”Teleradio-Moldova”

 
Comentarii:
©2011 IPNA "Teleradio-Moldova"
Departamentul Multimedia al IPNA „Teleradio-Moldova” a fost creat cu suportul
Programului Comun al Consiliului Europei şi Uniunii Europene
„Susţinerea Democraţiei în Moldova”
DQTeam