Loading
ro ru en




Inedit
Loading
20 Ianuarie 2018 | 14:58
Istoria clopotului şi sunetului de clopoţel
Sunetul clopotului a fost întotdeauna o chemare la rugăciune şi unitate, fie că era vorba de chemare la slujbă sau de chemare a oamenilor pentru un motiv alarmant: invazia duşmanilor sau incendiu. Clopotele sunt cunoscute încă din antichitate, mai ales în Orientul Extrem şi au fost adoptate de bisericile creştine pentru ca sunetul lor să cheme oamenii la rugăciune. Acestea sunt instrumente de percuţie, ceea ce înseamnă că putem obţine o notă muzicală lovindu-le.
Clopotul, de un fel sau altul, poate fi considerat unul dintre primele instrumente muzicale. Acum mai bine de 4000 de ani, chinezii aveau un instrument format din 16 pietre plate, suspendate într-un cadru. Acestea, fiind lovite de un ciocan de lemn, produceau note exotice.
 
Atunci când vorbim despre clopote ne gândim la ceva făcut din metal, cu toate acestea, clopotele pentru cai sunt menţionate în Biblie ca fiind din aur. Grecii antici şi romanii aveau tot felul de clopote, inclusiv clopote de mână. În Atena acestea erau folosite de preoţi. Atunci când un rege deceda în Sparta, o femeie umbla pe străzi lovind mici clopote.
 
Clopote de bronz au fost găsite în urma unor săpături arheologice şi clopote mici asemănătoare celor de acum au fost găsite în mormintele antice din Peru acum circa 1500 de ani. Forma clopotului a luat-o în două direcţii, unul în Est şi celălalt în Vest. În civilizaţia orientală, clopotul a luat formă unui castron şi sub forma unei oale. Castronul a devenit gong, care este un instrument distinct oriental. În China şi Japonia oala s-a dezvoltat în forma unui clopot-baril. În civilizaţia occidentală clopotul s-a dezvoltat în formă de cupă, iar mai târziu i-a fost introdusă o limbă, aşa că putea fi scuturat ca sunetul să se producă. Clopotele mari şi făcute din bronz pe care le folosesc bisericile au apărut în jurul anului 400. Clopotele de bronz folosite în prezent sunt făcute din 80% din cupru şi 20% - staniu.
Postat de: Rodica Mazur
Cuvinte cheie:
Comentarii:

Carmelia Albu - Ombudsmanul Companiei „Teleradio-Moldova”, în serviciul consumatorului

Serviciul Ombudsmanului servește pentru public drept o sursă independentă de informare, explicații, analiză privind programele Radiodifuzorului Public și aderența la standardele și practicile europene de elaborare a programelor.  

Ombudsmanul este un mediator care, în caz de necesitate, va purta negocieri între telespectator/radioascultător sau un anumit grup de persoane şi Companie. Ombudsmanul  răspunde la întrebările telespectatorilor şi radioascultătorilor, primește și analizează eventuale plângeri din partea consumatorului de programe.
  
Primul Serviciu al Ombudsmanului a apărut în Suedia, în 1809. Acesta a fost instituit pe lângă Parlament, din inițiativa Guvernului, și avea misiunea de a proteja drepturile cetăţenilor, monitorizând acțiunile Executivului. Uterior, în 1988, un serviciu asemănător a fost instituit în mass-media din Franţa. Aceasta a fost o adevărată „explozie”,  generând apariția serviciilor similare și în alte țări din lume.
©2011 IPNA "Teleradio-Moldova"
Departamentul Multimedia al IPNA „Teleradio-Moldova” a fost creat cu suportul
Programului Comun al Consiliului Europei şi Uniunii Europene
„Susţinerea Democraţiei în Moldova”
DQTeam