Loading
ro ru en




Inedit
Loading
20 Iulie 2015 | 13:00
„Natura în Obiectiv”, în vizită la conacele boiereşti din Temeleuţi şi Văscăuţi
Aproape fiecare colţ din pădurile Moldovei ascunde câte un conac boieresc sau al nobililor de după 1812. Chiar dacă sunt monumente istorice protejate de stat, aceste palate de vară ale boierilor au avut de suferit, unele fiind transformate în depozite, altele în clădiri administrative, tabere de odihnă sau internate.
În partea de sus a satului Temeleuţi, raionul Floreşti este amplasat Parcul deondrologic al fostului conac al familiei boierești Meleghi. Din istoria conacului se știe că a fost construit de boier la începutul secolului XX. În anii 1903-1908, a fost înființat un parc de 3,8 hectare, în care creșteau mai mult de 50 de specii de copaci și arbuști, 40 dintre acestea fiind specii exotice aduse din Canada, America și Caucaz.

Parcul ce înconjura conacul era format din specii de arbori întâlniți doar la conacele boierești construite de arhitecți străini. În plus, se presupune că boierul obișnuia să aducă puiet de arbori din țările în care călătorea.

Frumoase amintiri au rămas în memoria localnicilor vârstnici despre acel conac și familia sa. Vera Beleuță cunoaște despre viața familiei boierești de la mama ei, care, pe când era copilă, se juca cu fiicele boierului.

Conacul deținea un complex de clădiri. Avea reședință de iarnă și de vară. Odată cu venirea sovieticilor în Basarabia, clădirile conacului au fost demolate. S-a păstrat doar clădirea bucătăriei, care a servit ca bloc administrativ pentru gospodăria agricolă din localitate. Apoi, a fost transformată în școală, și în cele din urmă, Muzeul satului.

O mare parte din gardul din fontă ce înconjura conacul a fost furat, ceea ce permite accesul pe teritoriul parcului. La fel și clădirea rămasă a fost devastată, fiind sustrase ușile, ferestrele, podelele, unele elemente constructive ale acoperișului. Aceasta a dus la degradarea construcției, iar din cauza ploilor, s-au avariat planșeele. În pofida acestui fapt, pereții clădirii în două nivele și subsolul mai sunt încă în stare satisfăcătoare, fapt ce ar permite reconstrucția clădirii în parametrii originali.

Din arborii seculari ai parcului au rămas puțini până astăzi. Au crescut multe specii invazive, luând locul celor decorative.

Pentru restabilirea parcului a fost elaborat și un proiect. Suma necesară pentru efectuarea lucrărilor s-a ridicat la un million de lei. Cererea pentru susținerea financiară a proiectului a fost depusă la Fondul Ecologic Național.

Pe lângă clădirea bucătăriei boierului, s-a păstrat extrem de bine și utilajul morii, la care se producea făina de grâu și porumb pe timpul boierului. Moara boierului Meleghi, ce funcționează perfect și astăzi, ar fi unica cu un astfel de utilaj în țara noastră.

Conacul boieresc din satul Văscăuți, raionul Florești, de asemenea a suferit mari schimbări după plecarea familiei boierești. Din întreg complexul clădirilor s-a păstrat în stare bună clădirea principală și asta s-a datorat faptului că în perioada sovietică s-a înființat școala primară a satului.

Din istoria familiei boierești de altădată nu sunt prea multe informații păstrate. Lilia Cazacu este una din puținii locuitori ai satului care a răscolit arhiva, obținând date importante despre trecutul acestui ținut și a foștilor proprietari ai conacului.

Primului boier care a construit conacul îi spunea boierul Hudevici. Localnicii afirmau că acesta mereu era văzut pe un cal alb și însoțit de doi câini de vânătoare. El a și construit conacul în 1826. Era bogat, cu pământuri multe și roditoare. Toată averea sa a transmis-o nepotului său Ion Străjescu.

Pentru că avea multe livezi de meri, peri, pruni, boierul a construit și o fabrică de spirt. Acolo angajase oamenii din sat. Iar la curtea conacului lucrau o familie de romi, care îl rugase să-i primească pe o noapte să se odihnească din drum. Aceștia s-au dovedit a fi harnici, iar boierul le-a cerut să rămână.

Ca orice conac boieresc, era înconjurat de un parc. Speciile de arbori se pare că au fost mai mult autohtone. Câțiva copaci sunt și până astăzi. În spatele clădirii mai sunt și unii arbori din livada pe care o avuse boierul.

În 1957, clădirea principală a conacului a fost transformată în școala primară a localității, celelalte acareturi fiind distruse. În clădirea conacului, în perioada activității Internatului au fost dormitoare pentru copii, iar acest lucru a ajutat să păstreze mult din arhitectura clădirii.

În anexa de lângă clădirea principală, se presupune că boierul își ținea produsele agricole, iar în una din odăi păstra sare. Din această cauză, până în ziua de astăzi, pereții acelei încăperi se umezesc și se pătează cu săruri.

Din 1967 și până în prezent, pe acest teritoriu a activat școala și apoi Internatul pentru copii orfani. În acest an Internatul va fi închis, în urma procesului de reformă structurală în educație.

Sub conac era beciul construit din cărămidă roșie. Se presupune că din acest beci, boierul avea și o ieșire care ducea până spre marginea satului.

Cele mai multe date referitor la trecutul boierilor care au locuit aici sunt legate de biserica satului, căci orice boier bogat alăturat conacului său își construia și câte o biserică. Prima biserică a fost construită din lemn, de boierul Hudevici, apoi, în timpul boierului Străjescu a fost reconstruită din piatră, în stil bizantin.

Se mai presupune că boierul Străjescu și-a pierdut conacul la jocurile de noroc.

Mai multe detalii aflați din emisiunea „Natura în Obiectiv”.
Comentarii:

Carmelia Albu - Ombudsmanul Companiei „Teleradio-Moldova”, în serviciul consumatorului

Serviciul Ombudsmanului servește pentru public drept o sursă independentă de informare, explicații, analiză privind programele Radiodifuzorului Public și aderența la standardele și practicile europene de elaborare a programelor.  

Ombudsmanul este un mediator care, în caz de necesitate, va purta negocieri între telespectator/radioascultător sau un anumit grup de persoane şi Companie. Ombudsmanul  răspunde la întrebările telespectatorilor şi radioascultătorilor, primește și analizează eventuale plângeri din partea consumatorului de programe.
  
Primul Serviciu al Ombudsmanului a apărut în Suedia, în 1809. Acesta a fost instituit pe lângă Parlament, din inițiativa Guvernului, și avea misiunea de a proteja drepturile cetăţenilor, monitorizând acțiunile Executivului. Uterior, în 1988, un serviciu asemănător a fost instituit în mass-media din Franţa. Aceasta a fost o adevărată „explozie”,  generând apariția serviciilor similare și în alte țări din lume.
©2011 IPNA "Teleradio-Moldova"
Departamentul Multimedia al IPNA „Teleradio-Moldova” a fost creat cu suportul
Programului Comun al Consiliului Europei şi Uniunii Europene
„Susţinerea Democraţiei în Moldova”
DQTeam