Loading
ro ru en




Moldovenii în lume
Loading
25 Martie 2016 | 15:07
Valeriu Turea: Obiectivul general al Strategiei Naţionale „Diaspora-2025” este dezvoltarea unui cadru dinamic şi eficient
Obiectivul general al Strategiei Naţionale „Diaspora-2025” este dezvoltarea unui cadru dinamic şi eficient de colaborare între instituţiile statului şi diaspora, bazat pe încredere şi iniţiative comune, care să faciliteze opţiunile de reîntoarcere productivă a diasporei. Declaraţiile aparţin directorului Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, Valeriu Turea, şi au fost făcute în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate pentru TRM corespondentului special al Radio Moldova, Anatol Caciuc.
Care sunt obiectivele generale ale Strategiei și impactul asupra consolidării diasporei moldoveneşti?

- În primul rând, vă mulțumesc pentru invitația de a oferi acest interviu într-un subiect de actualitate nu doar pentru diaspora, dar și pentru APC și cea locală. În general vreau să vă mulțumesc pentru atenția pe care radioul național o acordă problematicii diasporei și activității BRD. Referitor la întrebarea dvs., obiectivul general al Strategiei este   dezvoltarea unui cadru dinamic și eficient de colaborare între instituțiile statului și diaspora, bazat pe încredere și inițiative comune, care să faciliteze opțiunile de reîntoarcere productivă a diasporei.

Strategia stabilește patru obiective specifice pentru următorii zece ani:
1)      elaborarea și dezvoltarea cadrului strategic și operațional al domeniului diaspora, migrație și dezvoltare;
2)      asigurarea drepturilor diasporei și consolidarea încrederii;
3)      mobilizarea, valorificarea și recunoașterea potențialului uman al diasporei;
4)      implicarea directă și indirectă a diasporei în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova.
 
Căror instituții le revine misiunea de implementare a Planului de acțiuni pentru anii 2016 – 2018? 

- Odată cu crearea Biroului pentru relații cu diaspora, la nivel național a început coordonarea procesului de realizare a politicii de stat în domeniul relațiilor cu diaspora și s-a pus în aplicare sistemul de susținere a diasporei.

Politicile de stat în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare sunt elaborate și promovate de mai multe ministere de profil, autorități publice centrale și instituții, printer care Cancelaria de Stat, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei, Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migrație și azil, Poliția de Frontieră), Ministerul Economiei, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății.
 
Ce rol i-a revenit BRD în contextul acestei Strategii?

- Biroului pentru relații cu diaspora i-a revenit rolul central în procesul de elaborare a conceptului și, ulterior, a proiectului Strategiei. A fost creat un grup de lucru în frunte cu BRD, din care au făcut parte experți din cadrul instituțiilor despre care am vorbit mai sus. Din componența acestui grup au făcut parte, de asemenea, experți internaționali cu vastă experiență de elaborare a politicilor în domeniul migrațional. Într-un cuvânt, BRD a fost implicat în acest proces de la A la Z, adică a monitorizat și a coordonat  elaborarea Strategiei, avizarea proiectului de către instituțiile publice cu responsabilități în domeniu, toate astea culminând cu aprobarea Strategiei Naționale „Diaspora 2025” de către Guvern.
 
Comunitățile de concetățeni ai noștri care se află în străinătate s-au implicat, prin comentariile lor la elaborarea Strategiei și cum vor fi încadrate în procesul de implementare a acesteia?

- Să precizăm că Strategia este documentul definitoriu, care vizează diaspora noastră peste hotare, de unde rezultă și interesul nemijlocit al comunităților noastre de a se implica nemijlocit și de o manieră cât mai activă la toate fazele de elaborare a documentului.  În primul rând, trebuie să subliniem că, mai întâi, conceptul general al Strategiei a fost supus dezbaterii și aprobării în cadrul Congresului Diasporei din anul 2014. Ulterior, după ce a fost elaborat proiectul, documentul a fost transmis spre examinare și completare tuturor asociațiilor de peste hotare. În afară de aceasta, documentul a fost plasat pe platforma de discuții a Guvernului pentru discuții în mediul societății civile, în care se regăsesc mulți conaționali reveniți acasă. De asemenea, avizările din partea instituțiilor centrale reflectă și opiniile diasporei, deoarece ele au fost formulate de experți, care se află în contact permanent cu comunitățile noastre. În concluzie, toate opiniile, sugestiile parvenite din partea diasporei se regăsesc în document – dacă nu literalmente, cel puțin spiritul lor cu siguranță.
 
Vor fi și parteneri externi, instituții internaționale cu experiență în acest domeniu?

- Cu siguranță. Mă refer, în primul rând, la Guvernul Elveției, care, prin intermediul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare, acordă un ajutor substanțial autorităților moldovenești – BRD-ului în primul rând – în elaborarea și implementarea politicilor privind diaspora, migrația și dezvoltarea. Cu titlu concret, mă refer chiar la subiectul discuției noastre de astăzi – Strategia Națională  „Diaspora-2025”. Documentul a fost elaborat cu suportul financiar și de expertiză oferit de prietenii noștri elvețieni. Mai mult decât atât, Strategia are un plan vast de acțiuni concrete. O mică parte – o parte decentă – este acoperită din bugetul BRD, iar restul activităților vor fi finanțate de către Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și cooperare. Tot aici aș vrea să subliniez și suportul oferit de către Organizația Internațională a Migrației, Reprezentanța din Moldova, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și, nu în ultimul rând, programul NEXUS Moldova, care face foarte multe lucruri utile la nivel local.
 
Înainte de adoptarea acestei Strategii au fost identificate problemele diasporei?

- Bineînțeles, anume în baza lor a și fost elaborată Strategia.În primul rând, trebuie să subliniem elementul cel mai important care a persistat de-a lungul anilor, de când Republica Moldova se confruntă cu fenomenul migrațional: lipsa încrederii diasporei în autorități. Este o realitate, care nu poate fi evitată, mai ales, atunci când dorești să schimbi starea de lucruri. Odată cu instituirea BRD în 2012, interacțiunile dintre instituțiile statului și diasporă au înregistrat o ușoară creștere, la fel și o schimbare lentă de atitudine în raport cu Guvernul. Cu toate acestea, încrederea și relațiile de colaborare trebuie dezvoltate în continuare, deoarece lipsa încrederii diasporei în procesele politice și economice ale țării poate genera scepticism față de inițiativele Guvernului în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare. Al doilea este cadrul instituțional pe segmentul diaspora, migrație și dezvoltare, care  este încă slab dezvoltat și nu permite coordonarea eficientă a politicilor. Există  mai multe inițiative la nivel de Guvern în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare, dar nu reprezintă un tot întreg, o abordare comună integră.  Din aceste considerente, se impune dezvoltarea unui cadru instituțional și de politici coerente pentru toate părțile implicate, atât la nivel național, cât și, mai ales, la nivel local. A treia problemă: Diaspora moldovenească este una tânără și fragmentată. Asociațiile nu au suficiente capacități și experiență în motivarea și angajarea cetățenilor în activități de voluntariat sau de dezvoltare a comunității.
 
Strategia a fost prevăzută pe o perioadă de zece ani, cu segmentări temporare pentru aprobarea unor planuri de acțiuni din doi în doi ani. Se vor schimba mult planurile de acțiuni și după ce criterii?

- Vreau să cred că în această perioadă de un deceniu nu vor interveni modificări radicale, care să ne facă să schimbăm de o manieră radicală și Planul de Acțiuni. Mai degrabă direcțiile strategice vor rămâne aceleași. Totodată, noi nu putem pretinde că documentul este absolut perfect și nu poate fi îmbunătățit. Evident, viața poate introduce corective în funcție de evoluțiile concrete. Dacă vor apărea necesități, BRD-ul va ține cont neapărat de ele și Planul de Acțiuni va fi îmbunătățit din mers.  De altfel, lucrul acesta se și produce deja. La începutul emisiunii am pomenit despre programul de granturi Diaspopra Engagement Hub, divizat în trei subprograme. Ei bine, împreună cu partenerii noștri am identificat posibilități pentru a lansa un nou subprogram, al patrulea, dedicat studenților și masteranzilor, care doresc să-și scrie tezele pe tematici legate de Republica Moldova. Și aceste granturi vor fi oferite nu din surse bugetare, ci cu sprijinul partenerilor de dezvoltare.
 
Cum se prezintă, în momentul de față, profilul migrațional al Republicii Moldova?

- Mai întâi, se cuvine să menționăm că evoluția migrației în Republica Moldova se împarte în patru etape: Prima etapă (anii 1990-1994), a doua etapă (1995-2000), a treia etapă (2001-2006), și cea de-a patra etapă începând cu luna mai 2006. Republica Moldova este  o țară prioritar de origine a migrației și mai apoi    o ţară de destinaţie sau tranzit al migranţilor. Situaţia migraţională este caracterizată în mod predominant de emigrarea cetăţenilor moldoveni, cu aproximativ 17,5% din persoanele stabilite definitiv cu traiul peste hotare, plecate la muncă, studii sau în scopul reintegrării familiei. Este interesant de știut că multe dintre țările cu peste 15% din populație peste hotare sunt state insulare sau fără ieșire la mare, cu modele migraționale bine stabilite și de lungă durată. Cetățenii acestora migrează, de obicei, spre țări vecine sau similare din punct de vedere cultural.

Ei bine, Republica Moldova se potrivește acestui profil, având, totodată, anumite caracteristici specifice și distinctive. Deși nivelul migrației spre Federația Rusă, Ucraina și alte state CSI este foarte mare, fluxurile migraționale spre Uniunea Europeană și America de Nord sunt în creștere semnificativă. În scurt timp, va fi făcut public ultimul studiu realizat de NEXUS Moldova, din care rezultă că migrația în Federația Rusă se reduce simțitor, sporind vizibil interesul pentru spațiul comunitar european.  Acest profil al migrației reprezintă un factor strategic major, dar și un risc potențial pentru țară.   Tendințele   de creștere economică în Republica Moldova și reducere a sărăciei sunt strâns corelate cu fluxul de remitențe și consumul generat de acestea. Prin urmare, migrația este un fenomen interdisciplinar, care afectează toate segmentele populației, instituțiile publice și cele private, iar activitățile ce țin de migrație și diasporă se răsfrâng asupra unui șir de domenii și sectoare.

În continuarea răspunsului la întrebarea dvs. privind descrierea proceselor migraționale, se cuvine să menționăm trei elemente: Deci, vorbim despre:
Emigrarea definitivă. Până în prezent din Republica Moldova au plecat peste hotare, pentru a se stabili cu traiul permanent, 101 mii de persoane. Potrivit datelor Întreprinderii de stat „CRIS REGISTRU”, principalele state de destinaţie pentru aceste persoane sunt SUA, Canada, Germania, Israel, iar din statele CSI – Federaţia Rusă şi Ucraina. Migrația internațională. În procesele migraționale externe pe termen lung și scurt sunt implicați 520 mii de cetățeni. Dintre aceștia, 411 mii de persoane implicate în migrație internațională pe termen lung, din care: 370 mii persoane – în scop de muncă; 18,7 mii de persoane – în scopul reîntregirii familiei;  18,4 mii de persoane – la studii; 109 mii de lucrători migranți sezonieri. Copiii născuți peste hotare. Numărul copiilor născuți peste hotare cu acte de naștere transcrise în perioada anilor 2002-2014, potrivit datelor Serviciului Stare Civilă, este de peste 70 mii.  
 
Dacă ne referim la principalele caracteristici migraționale, care influențează dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova, vom sublinia două dintre ele, principalele:

-Lipsa stabilității în tendințele migraționale curente
-Impactul migrației asupra situației sociodemografice

Astfel, migrația peste hotare a provocat declinul demografic al țării – circa 18% în ultimii 20 de ani. Se estimează că menținerea acestui trend negativ va reduce numărul populației până în anul 2050 cu încă 20%. Rata natalității, potrivit datelor statistice oficiale pentru anul 2014, înregistrează tendințe de descreștere. La acest indicator Republica Moldova deține al doilea loc în rândul țărilor cu venit mic-mediu din lume.  Ponderea copiilor sub 15 ani s-a micșorat, iar procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, deoarece migrează preponderent persoanele tinere, cu vârstă aptă de muncă. Drept urmare, coeficientul îmbătrânirii (numărul persoanelor în vârstă de 60 de ani și mai mult de 100 de locuitori) este de 16,2 persoane, indicator ce denotă că Republica Moldova se confruntă cu un proces accentuat de îmbătrânire demografică.  
 
În această Strategie se face referință și la arhitectura asociațiilor diasporei. Cum arată aceasta în prezent și cum ați dori să fie după implementarea Strategiei? 

- În prezent, diaspora Republicii Moldova este structurată în aproximativ 250 de asociații în peste 30 de țări. Și aici includem   diverse grupuri de inițiativă și de excelență profesională. Sub aspect numeric, cele mai numeroase asociații sunt înregistrate în Italia, Ucraina, Federația Rusă, Portugalia, Franța, SUA și Canada. Tipologia asociațiilor diasporei este complexă și diversă, în funcție de statutul juridic, modelul de gestionare a activităților și domeniul de activitate. Asociațiile au un rol primordial în realizarea acțiunilor și obiectivelor strategice în domeniul diaspora, migrație și dezvoltare. Acesta este instrumentul cel mai direct prin care sunt realizate politicile în domeniu. Și BRD-ul este interesat ca asociațiile să devină mai numeroase, mai diverse ca profil și, bineînțeles, mai consolidate, cu mai multă încredere în forțele proprii. De altfel, acesta este și unul din scopurile Strategiei Naționale ”Diaspora-2025”. Voi face din nou o referire la Diaspora Engagement Hub, care are subprogramul de Parteneriate Tematice Regionale. Aceste granturi vor fi implementate de un grup de inițiativă, compus din cel puțin două asociații din diasporă din minimum două țări și un ONG din Republica Moldova. Este o modalitate în plus de a îndemna asociațiile la consolidare și apropiere.

Ce mecanisme de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei au fost stabilite?
 
- Activități de   monitorizare și evaluare vor fi desfășurate pe toată perioada de implementare a prezentei Strategii. Iar aceasta presupune inclusiv analiza datelor de monitorizare, în baza cărora, în caz de necesitate, vor fi identificate erorile și efectele neprevăzute,  cât și eventuale modificări de conținut și de formă ale măsurilor și activităților planificate. Anual, până la data de 31 martie a fiecărui an, BRD va prezenta Guvernului informația privind realizarea acțiunilor și va elabora raportul final de evaluare.

Transparența proceselor de implementare a prezentei Strategii se va realiza prin publicarea pe pagina oficială a BRD a informațiilor anuale și a raportului final de evaluare, după implementarea acesteia. De asemenea, Biroul pentru relaţii cu diaspora va mediatiza pe larg procesul de implementare a prezentei Strategii și va oferi informații relevante partenerilor din țară și de peste hotare. Pe parcursul anului 2019 va fi realizată evaluarea complexă și validarea primei faze de implementare a prezentei Strategii (2016-2018) și vor fi organizate consultări publice extinse privind elaborarea Planului de acțiuni pentru perioadele următoare, cu implicarea tuturor părților interesate. Am certitudinea că va fi un proces amplu, de interes la scară națională și cu foarte multă implicare.
Postat de: Ionela Golban
Comentarii:

Carmelia Albu - Ombudsmanul Companiei „Teleradio-Moldova”, în serviciul consumatorului

Serviciul Ombudsmanului servește pentru public drept o sursă independentă de informare, explicații, analiză privind programele Radiodifuzorului Public și aderența la standardele și practicile europene de elaborare a programelor.  

Ombudsmanul este un mediator care, în caz de necesitate, va purta negocieri între telespectator/radioascultător sau un anumit grup de persoane şi Companie. Ombudsmanul  răspunde la întrebările telespectatorilor şi radioascultătorilor, primește și analizează eventuale plângeri din partea consumatorului de programe.
  
Primul Serviciu al Ombudsmanului a apărut în Suedia, în 1809. Acesta a fost instituit pe lângă Parlament, din inițiativa Guvernului, și avea misiunea de a proteja drepturile cetăţenilor, monitorizând acțiunile Executivului. Uterior, în 1988, un serviciu asemănător a fost instituit în mass-media din Franţa. Aceasta a fost o adevărată „explozie”,  generând apariția serviciilor similare și în alte țări din lume.
©2011 IPNA "Teleradio-Moldova"
Departamentul Multimedia al IPNA „Teleradio-Moldova” a fost creat cu suportul
Programului Comun al Consiliului Europei şi Uniunii Europene
„Susţinerea Democraţiei în Moldova”
DQTeam